Time is priceless...

Timpul...
Timpul e relativ, dar din păcate e acel lucru care ne conduce viața.
In zilele noastre timpul e scurt indiferent cât de lunga e ziua. Mereu ne plângem ca nu avem timp, dar cred ca mai degrabă e ca nu ne facem timp...
Dacă am vrea am avea timp pentru toate lucrurile care ne fac sa ne simtim bine, dar întrebarea e: ce ne face sa ne simtim bine?
Pentru unii, când sunt obositi, nervosi sau iritati nu au nevoie de nimeni si nimic, pentru alții acele momente sunt cele mai bune sa aibă pe cineva alături pt a se calma...
Pt unii, după o zi obositoare la munca sau la școala, cel mai relaxant lucru e sa stea in compania unor oameni dragi, pt alții singuratatea e cea mai buna opțiune...
Pt unii o relație însemna "doi"/"noi", pentru alții relația însemna "eu si el/ea"...
Sunt atâtea si atâtea variante ca as putea sa stau toată ziua sa scriu despre asta si tot nu as termina...
Anyway, revenind la timp vreau sa va spun ca eu rămân la părerea ca dacă vrei îți faci timp pt tot ce îți face plăcere... Problema apare atunci când ai vrea sa îți faci timp pt o persoana, dar gândul ca acea persoana îți va strica ziua, te face sa te retragi si sa spui:"nu am chef","nu pot","sunt obosit/a"... Acele scuze care ii arată persoanei ca ceva nu e in regula, dar care totuși nu jignesc... Asta nu ar fi o problema, dar dacă acest lucru se petrece timp îndelungat, deja se pune semnul de întrebare... Oare se merita lungita scuza?
Timpul trece pe lângă noi de multe ori si nu ne dam seama ce influența au oamenii cu care ne intersectam pana când nu ii mai avem in viața noastră... Deci avem 2 variante: una ar fi sa ne lungim cu scuzele si a doua sa luam decizii. Deciziile mi se par mie niște optiuni benefice pt cele mai multe din cazuri, pt ca o decizie luată la momentul potrivit da senzatia de bunastare(cel puțin in cazul meu așa e).
Uneori avem tendința sa ne vedem numai problemele noastre, sentimentele noastre, ce vrem noi si totul ce ține de noi și asta e un lucru bun! Dar totusi așa de bine ar fi dacă am sti si sa ne punem in locul celui de lângă noi, sa fim empatici si intelegatori si numai apoi sa luam deciziile potrivite la momentul potrivit.
Nu am sa vorbesc despre mine pt ca aceasta postare este despre timp. Si eu sunt o secunda din timpul infinit.
Nu vreau sa vorbesc despre natura care imbatraneste o data cu timpul.
Nu sper ca timpul sa se oprească in loc pt a avea ocazia sa fac ce îmi doresc pt ca știu ca nu se va întâmpla niciodată...
Nu îmi doresc decât oamenii sa înceapă sa perceapa altfel timpul... Sa nu îl considere dusman pt ca de cele mai multe ori este un bun prieten al nostru.
Vreau doar ca TIMPUL sa mă înțeleagă ca am nevoie de el pt a creste.
Sper ca EL sa fie de partea mea când voi lua decizii.
Îmi doresc ca peste toate EL sa îmi aducă liniște, fericire si senzatia ca totul e bine!

Citisem azi ca: "timpul le rezolva pe toate..." si nu sunt deloc deacord. Cred ca timpul te învața sa înțelegi, sa accepti si sa treci mai departe...

P.S. Tin să specific că această postare nu face referire la nici o persoană din jurul meu, chiar dacă așa ar părea...