vineri, 5 aprilie 2013

Nu îmi trebuie...


Nu îmi trebuie multe să fiu fericită. Am zile în care razele soarelui mă fac să zâmbesc fără să am motiv. O simplă floare primită cu iubire îmi aduce mai multă bucurie decât un buchet de flori luat din obligație.
Nu îmi trebuie mare lucru de la prieteni. Înțelegere și să îmi fie alături fără să mă critice parcă îmi ajung.
Nu îmi trebuie mult nici să mă îmbăt :))) 2 pahare și deja zâmbesc ( prietenii mă știu ).
Nu îmi trebuie mult timp nici să mă pregătesc pentru ieșit în oraș; uneori o oră mi deajuns ( cu tot cu duș :)) ).
Nu îmi trebuie mult să mă enervez. Uneori explodez ca o bombă și dau drumul la tremurat mai ceva ca un vibrator :)))
Nu îmi trebuie mult să plâng. Îs foarte emotivă. Am momente în care și un simplu gest mă poate face să vărs lacrimi.
Nu îmi trebuie mult să mă îndrăgostesc de o persoană. Sunt genul de om care se atașează foarte repede și se detașează foarte greu.
Nu îmi trebuie mult să am încredere în oameni. Merg pe principiul: „în orice om rău poți găsi și ceva bun”.
Nu îmi trebuie mult nici să renunț la „prietenii”. Uneori îți dai seama că indiferent ce ai face prietenia aia nu își are rostul.
 Nu îmi trebuie să fiu înconjurată de oameni falși, e o pierdere de timp. Oricum pierd foarte mult timp cu chestii inutile, de ce să îl pierd și cu oameni care nu merită?
Nu îmi trebuie multe pentru a mă bucura de viață. M-a învățat de mică ca "esențele tari se găsesc în sticle mici", de aia cred că am rămas minionă (Glumesc).
Nu îmi trebuie un bărbat lângă mine pentru a îmi trăi viața, dar e mult mai frumoasă viața în 2...
Nu trebuie să îmi amintească cei din jur că sunt puternică, obstacolele pe care le depășesc îmi dovedesc mereu asta.
Nu îmi trebuie mila unora, sunt oameni mai bătuți de soartă decât mine.
Nu îmi trebuie recunoștință de la cei pe care i-am ajutat vreodată, dar ar fi frumos sa nu mă critice unii din ei...
Nu trebuie ca unii să fie invidioși pe mine, chiar nu sunt extraordinar de specială.
Nu îmi trebuie nimic din ce au alții, eu sunt eu și uitându-mă în trecut, sincer îmi place unde am ajuns!
Nu îmi trebuie mai mult decât am....
(cel puțin deocamdată).

P.S. Nu îmi trebuie motive să scriu pe blog pentru a citi lumea ce cred, o fac pentru ca vreau.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu