Am promis că revin cu câte o postare, dar sincer nu am avut nici timp si nici chef să scriu și decât să scriu prostii, mai bine pun semnul tăcerii...Dar ca întodeauna mă apucă noaptea nebuniile și cheful de scris ceva, orice, cred că de data asta și luna mă inspiră, nu e plină, dar are un aer mistic...Ceea ce mă face să îmi doresc în momentul acesta să fiu un personaj dintr-un film și, cu un aer din acela fermecător să stau în balconul unei case ca acelea de la platou, pe un „chaise longue”, cu un pahar de vin roșu în mână,cu muzică în surdină și și și... mai bine nu mai visez atâta cu ochii deschiși că nu îi bine...
Deocamdată sunt în Mureșul meu vechi și drag, în bucătărie, singură, că la ora asta toți dorm numai eu nu, și meditez la nemurirea sufletului, că pe drumul ce am pornit, actriță sigur nu voi fi.
Voi deveni un medic, nu mă întrebați de care că nu știu încă, eventual vă aștept cu sugestii.
Și dacă tot vorbesc de dorințe mi-al dori să fiu un medic legist, să am o familie din aceea, cum se zice la ardeleni, „faină!”, să îmbătrânesc lângă soțul meu, să... Mai bine să nu mai continui cu dorințele și visele de viitor că mă trezesc internată la psihiatrie că visez prea mult :)))
Anyway eu cred că nu îi interzis să visezi atâta vreme cât rămâi cu picioarele pe pământ, nici să îți dorești ceva ce aparent nu poți avea și mai ales să crezi că poți face orice dacă chiar vrei...
Poate gândesc prost, poate nu, dar trăim într-o lume atât de liberă și totodată libertină încât totul pare posibil...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu